Dierea acută prezintă emitere prea frecventă, de 3 şi de mai multe ori în 24 de ore, de mase fecale prea lichide, ceea ce duce la pierderea spontană de apă şi de electroliţi.
Boală diareică acută (BDA) este o maladie care durează de la cîteva zile pînă la 2 săptămîni.
Cauzele principale care conduc la infectarea cu boli diareice acute sînt:
- Nerespectarea igienei personale mai ales în instituţiile pentru copii şi adolescenţi.
- Neasigurarea efectuării măsurilor antiepidemice primare.
- Nerespectarea regulilor pregătirii şi păstrării produselor alimentare.
- Neaprovizionarea populaţiei, în primul rînd rurale, cu apă potabilă de calitate garantată.
Cele mai comune semne clinice ale bolii diareice acute se manifestă prin:
- sindromul diareic - scaune diareice cu diferite aspecte patologice.
- sindromul infecţios - febră, frisoane, cefalee, mialgii generalizate, stare generală alertată.
- sindrom dispeptic - greţuri, vărsături alimentare sau biloase.
- sindrom dureros abdominal - crampe abdominale, colici, dureri difuze nesistematizate.
- Sindrom de deshidratare acută de diverse grade - deshidratare uşoară (gradul I) asociată cu: sete moderată, turgor cutanat uşor diminuat, tahicardie; deshidratare medie (gradul II) se manifestă prin: sete intensă, tahicardie, puls slab, hipotensiune arterială, oligurie; deshidratarea severă (gradul III), în cadrul căreia se asociază tulburările cardiovasculare, oligoanuria, precum şi tulburări de conştiinţă (obnubilare, comă).
- Sindromul de gasroenterită - constă în scaune lichide frecvente, dureri abdominale difuze, greţuri, vărsături febră.
- Sindromul holeriform - apare ca o diaree apoasă, cu scaune lichide profuze. Semnele de deshidratare se instalează rapid şi sînt extreme de grave.
- Sindromul dizinteric - constă din scaune emise repetat, însoţite de colici abdominale şi tenesme rectale, vărsături, febră.
Metodele de prevenire sînt simple şi la îndemîna oricui:
- Evitarea preparării alimentelor cu mai mult de 2-3 ore înaintea consumului, în cazul în care nu se pot asigura condiţiile de temperatură necesare păstrării alimentelor preparate.
- Asigurarea păstrării alimentelor la temperaturi de 4 - 8º C, în cazul alimentelor ce vor fi consumate la mai mult de 2 - 3 ore de la preparare (refrigerare).
- Consumarea alimentelor pregătite pentru sugari imediat după prepararea lor, fără a fi reîncălzite sau păstrate la frigider.
- În cazul alimentelor gătite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70º C.
- Evitarea contactului între alimentele ne-preparate şi cele preparate.
- Spălarea repetată a mîinilor, nu numai după utilizarea toaletei şi înainte de masă.
- Întreţinerea curăţeniei tuturor suprafeţelor bucătăriei (paviment, mese de lucru).
- Evitarea preparării alimentelor de către persoane care prezintă vre-o leziune sau infecţie (panariţiu) la nivelul mîinilor sau degetelor.
- Spălarea atentă a fructelor, zarzavaturilor şi verdeţurilor înainte de consumarea lor.
- Păstrarea în condiţii de maximă igienă a tuturor suprafeţelor destinate preparării alimentelor.
- Asigurarea condiţiilor necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului şi insecte sau animale.
- Folosirea doar a surselor de apă potabilă pentru preparea alimentelor şi consumul uman. O atenţie deosebită trebuie acordată apei folosite la prepararea alimentelor pentru copii.
- Fierberea apei este obligatorie, în cazul în care există îndoieli asupra calităţii surselor de apă potabilă ce sînt folosite pentru consumul uman şi prepararea alimentelor.
- Evitarea consumării alimentelor vîndute pe stradă, precum îngheţată, prăjituri, produse de patiserie, hot-dog, mici, hamburger etc.
- Fierberea laptelui, în cazul în care acesta nu este pasteurizat.
